3 Iunie 1988. In Sala Mare a Uniunii Scriitorilor din Chisinau, in cadrul unei adunari a intelectualitati, se constituie Grupul de Initiativa al Miscarii Democratice pentru Sustinerea Restructurarii.
Obiectivele acestei miscari social-politice erau: renasterea si fortificarea societatii civile moldovenesti, organizarea mitingurilor si demonstratiilor de protest contra cenzurii de stat dirijate de nomenclatura comunista, lichidarea sistemului administrativ de comanda, descentralizarea economiei, promovarea culturii nationale (organizarea cenaclurilor muzical-literale, tiparirea in varianta „samizdat” si distribuirea ilegala a operelor scritorilor clasici: M. Eminescu, A. Mateevici, G. Cosbuc, etc., interzise de dictatura comunista). Lozincile perioadei: „Jos Mafia!”, „Jos Grosu!”, „Jos Cenzura!”, „Libertate!”, etc. In aceasta perioada Miscarea Democratica este singura organizatie care se confrunta deschis cu nomenclatura Partidului Comunist al RSSM, reusind sa promoveze in Sovietul Suprem al URSS (martie, 1989) o serie de personalitati cu vederi nationale si democratice ( Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Ion Ungureanu etc.)
b) 20 Mai 1989 - 15 Februarie 1992 - Frontul Popular din Moldova.
20 Mai 1989. Grupul de Initiativa convoaca la Chisinau in Sala Mare a Uniunii Scriitorilor - Gongresul de constituire a Miscarii Democratice la care participa delegati din 30 de raioane si orase ale Republicii Moldova. În baza Miscarii Democratice, Congresul decide sa creeze Frontul Popular din Moldova (FPM). Congresul alege organele de conducere si adopta Programul, Statutul si o serie de rezolutii, hotaraste editarea buletinului informativ „Desteptarea”/„Tara” (Stefan SECĂREANU, redactor-sef). În aceasta perioada, datorita organizarii de catre conducerea FPM a unor actiuni de protest de amploare, principala revendicare a carora era revenirea la simbolistica nationala, au fost obtinute urmatoarele realizari politice:
- 31 august 1989 �" Acordarea Limbii Romane statutul de Limba de Stat si trecerea ei la Grafie Latina;
- 27 aprilie 1990 - Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat (Tricolor)
- 23 iunie 1990 - Adoptarea „Declaratiei cu privire la suveranitatea R.S.S. Moldovenesti”
- 3 noiembrie 1990 - Regulamentul cu privire la Stema de Stat a Republicii Moldova.
FPM este singura formatiune care se confrunta in campania electorala (25 februarie-10 martie 1990) cu exponentii Partidului Comunist, reusind sa obtina o treime de mandate in legislativul de la Chisinau - Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a XII-a ( de la 26 aprilie 1990 �" Parlament).
30 Iunie-1 Iulie 1990. În sala Palatului Octombrie isi desfasoara lucrarile cel de-al II - lea Congres al FPM care adopta un program anticomunist si antisovietic, militind pentru: scoaterea Partidului Comunist in afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupatie si desfiintarea KGB-ului, proclamarea independentei Republicii Moldova fata de URSS, admiterea ei in cadrul structurilor ONU si in alte organisme internationale, iesirea Bisericii Nationale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea in drepturi a etnonimului "popor roman" si a glotonimului "limba romana". Printr-o prevedere statutara (punctul 3.2.), Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul decide schimbarea denumirii Pietei Victoriei in Piata Marii Adunari Nationale si a Palatului Octombrie in Palatul National. Congresul il realege pe Ion HADÎRCĂ in functia de presedinte al FPCD
Însa principala izbinda pe care a obtinut-o Frontul Popular in perioada data a fost Independenta statala. În scopul unirii fortelor democratice care militau pentru obtinerea independentei, Frontul Popular din Moldova a constituit in 1990 Alianta Nationala “16 decembrie”. În ziua de 27 august 1991 la Chisinau din initiativa Aliantei Nationale „16 decembrie” a fost convocata Marea Adunare Nationala. În Motiunea ei adresata Parlamentului Republicii Moldova s-a cerut declararea independentei. Printre cele 14 cerinte adresate mentionam urmatoarele, destul de valoroase pentru afirmarea independentei:
- Cu privire la Imnul de Stat �" „Desteapta-te, romane”.
- Cu privire la neparticiparea Republicii Moldova la elaborarea oricarui tratat asupra Uniunii Sovietice.
- Cu privire la formarea Garzii Nationale.
- Cu privire la trecerea frontierei de pe Prut a URSS in subordinea Moldovei.
- Cu privire la retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul republicii, s.a.
În aceeasi zi de 27 august 1991 a fost convocata sedinta extraordinara a Parlamentului care a adoptat cu majoritate absoluta de voturi (peste 2/3 din deputatii alesi) �" Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. Lozincile perioadei au fost: „Jos Comunistii”, „Jos hotarul de la Prut”, „Unire frati romani” etc.
c) 16 Februarie 1992 - 11 Decembrie 1999 �" Frontul Popular Crestin Democrat
15-16 Februarie 1992. La Opera Nationala din Chisinau isi desfasoara lucrarile cel de-al III-lea Congres al FPM. Congresul adopta Statutul, Programul si o serie de rezolutii. Programul adoptat se axeaza pe ideea unionista, idee expusa in Raportul de baza prezentat de Iurie Rosca, presedinte executiv al FPM si conceputa ca un proces de integrare culturala, spirituala, economica, politica si sociala cu Romania. Totodata, Congresul III al FPM defineste caracterul doctrinar al partidului, optind pentru principiile fundamentale ale democratiei crestine. Ca urmare a acestor precizari, Frontul Popular din Moldova isi modifica titulatura, devenind din acest moment Frontul Popular Crestin Democrat. In calitate de presedinte al FPCD este ales Mircea DRUC. In cea de prim-vicpresedinte si presedinte executv - Iurie ROSCA.
Stefan SECĂREANU este reconfirmat in functia de redactor-sef al publicatiei FPCD "Tara". Printr-o rezolutie speciala, Congresul III al FPCD afirma dreptul populatiei romanesti din stinga Prutului de a participa la alegerile generale parlamentare si cele prezidentiale din Romania.
27 Octombrie 1993. Se constituie blocul electoral Alianta Frontului Popular Crestin Democrat din care fac parte: FPCD, Miscarea Voluntarilor si Organizatia Tineretului Crestin Democrat.
Alianta FPCD hotaraste sa participe la Alegerile Parlamentare din 27 Februarie 199, la care obtine urmatoarele rezultate:
Alianta Frontului Popular Crestin Democrat
a. Voturi �" 133606; b. = 7,53 %; c. Mandate �" 9
Componenta:
1.Frontul Popular Crestin Democrat �" Presedinte executiv, Iurie ROSCA, jurnalist , nr.1;
2.Miscarea Voluntarilor din Republica Moldova �" Presedintele Prezidiumului Consiliului, Sergiu MOCANU, pedagog, nr.5;
3.Organizatia Tineretului Crestin �" Democrat �" Presedinte, Valeriu BABĂRĂ, jurist, nr. 17
Candidati:
Nr. 2 Ilie Ilascu, economist, presedintele filialei F.P.M. din Tiraspol, detinut politic;
Nr. 4 Sergiu Burca, filolog, secretar executiv al F.P.M.
Nr. 6 Vlad Cubreacov, jurnalist
Nr. 7 Stefan Secareanu, jurnalist, redactor-sef publicatia „Tara”
Nr. 8 Eugeniu Girla, economist
Nr. 9 Dumitru Osipov, inginer-mecanic
Nr.13 Ion Neagu, ingener-hidrotehnician
Nr.16 Petru Buburuz, preot ortodox
Nr.25 Petre Teodorovici, compozitor
Nr.31 Gheorghe Voda, scriitor
29 Martie 1994. În interesul consolidarii si bunei functionari a structurilor FPCD si a grupului Parlamentar, deputatii Aliantei FPCD Sergiu Burca, Stefan Secareanu, Dumitru Osipov si Ion Vozian isi depun mandatele, cedind locul urmatorilor patru deputati supleanti de pe lista de candidati ai Aliantei FPCD.
24 Aprilie 1994. La Opera Nationala din Chisinau isi tine lucrarile cel de-al IV-lea Congres al FPCD. Congresul aproba, ca directii de baza ale activitatii FPCD, Programul electoral al Aliantei FPCD, precum si un sir de rezolutii. Congresul adopta ca simbol al FPCD imaginea proiectata intr-un cerc al Sfintului Stefan cel Mare care inalta in semn de binecuvantare Sfinta Cruce. In functia de presedinte al FPCD este ales Iurie ROSC.
21 Martie 1995. FPCD isi exprima solidaritatea cu actiunile revendicative ale studentilor, elevilor si profesorilor, de a pastra Istoria Romanilor ca obiect de studiu in institutiile de invatamint, apreciind ca acestea demonstreaza vointa tinerei generatii de a se opune agresiunii clasei guvernante impotriva procesului de renastere nationala a romanilor basarabeni. Lozincile protestatarilor au fost: „Jos agrarienii!”, „Salarii, pensii, burse!”, „Noi suntem romani!”, „Jos hotarul de la Prut!”, „Nu ne falsificati istoria!”.
27 Martie 1995. În cadrul formatiunii politice a FPCD a fost constituita prima structura autonoma de partid: Organizatia de Tineret a FPCD “Noua Generatie”. În cadrul dezbaterilor tinute de catre tineri, a fost ales in mod colegial primul presedinte a OT “Noua Generatie” a FPCD �" Ana BUJNITĂ, studenta la facultatea de Istorie a USM. Ulterior, pe parcursul evolutiei sale “Noua Generatie”, are urmatorii urmatorii presedinti: Adrian PANCU (1996), Diana POPA (1997), Viorel BUZDUGAN (1998), Bogdan CIUBOTARU (2002), Daniel DOHOT (2003), Victoria CUSNIR (2005).
18 Februarie 1996. Dupa ce Departamentul Agricultura al FPCD publica in "Tara" un Îndrumar pentru tarani, in care se explica intreaga procedura de improprietarire cu pamint si cu cota valorica, la Chisinau in Sala Filarmonicii Nationale, este convocata de FPCD - Adunarea reprezentantilor proprietarilor de pamint si ai taranilor neimproprietariti. Delegatii forului inainteaza propunerea de a transforma Adunarea in Congres de constituire a unei organizatii nonguvernamentale CARTELUL TĂRANESC "SFANTUL GHEORGE". Congresul adopta un program de decolectivizare a agriculturii in Republica Moldova. În functia de presedinte al Cartelului a fost ales Valentin DOLGANIUC. Ulterior aceasta functie este detinuta de catre Marin BELEUTĂ (1999), Iacob ALEXA (2006).
9 Iunie 1996. La Palatul National isi tine lucrarile Congresul V al Frontului Popular Crestin Democrat. La Congres participa 1109 delegati din toate cele 38 filiale ale partidului. Forul este binecuvintat de preotul Vlad Mihaila de la Mitropolia Basarabiei. Congresul adopta o serie de rezolutii prin care opteaza pentru: demisia Guvernului Sangheli, inlaturarea obstacolelor din calea reformelor agrare si deblocarea procesului de atribuire a cotelor valorice; eliberarea neintarziata a detinutilor politici de la Tiraspol; admiterea in legalitate a Mitropoliei Basarabiei, integrarea plenara a Republicii Moldova in structurile europene si euro-atlantice; introducerea religiei in scoala.
Congresul il realege pe Iurie ROSCA in functia de presedinte al FPCD.
19 Iunie 1997. În cadrul unei reuniuni a partidelor de orientare democratica este lansata Declaratia de constituire a Conventiei Democrate din Moldova (CDM), semnata, in aceeasi zi de Iurie ROSCA, Presedinte FPCD si Mircea SNEGUR, Presedinte PRCM (Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova).
22 Martie 1998. Alegeri Parlamentare, rezultate:
Blocul Electoral „Conventia Democrata din Moldova”:
a. Voturi �" 315.206; b. = 19,42%; c. Mandate �" 26
30 Septembrie 1998. Parlamentul da curs initiativei deputatilor FPCD, amendind unele articole din Legea Partidelor. Astfel, este stabilit un plafon de 5.000 de membri pentru inregistrarea formatiunilor politice. Partidele existente sunt obligate sa se reinregistreze la Ministerul Justitiei in decurs de trei luni. FPCD trece aceasta procedura, prezentand in timp util Ministerului de Justitie listele cu peste 16. 000 de membri.
6-13 Noiembrie 1998. Parlamentul adopta Legea privind administratia publica locala si Legea despre organizarea teritorial-administrativa. In locul celor 40 de raioane administrate dupa o legislatie sovietica, urmeaza a fi create 9 judete. Astfel, este realizata o alta initiativa a FPCD, lansata inca in 1990.
9 Decembrie 1998. Iurie ROSCA, Vicepresedinte al Parlamentului si Presedinte al Comisiei de Ancheta, prezinta in plenul Parlamentului Raportul Comisiei de Ancheta privind modul de comercializare a avioanelor MIG - 29 si TU - 154B din patrimoniul statului. Lista principalelor persoane implicate in aceasta afacere incepe cu Presedintele Republicii Moldova Petru Lucinschi. Cu 83 de voturi pro, Parlamentul adopta o hotarire prin care ia act de Raport si cere conducatorilor institutiilor vizate ai caror functionari se fac vinovati de incalcarea Legislatiei sa ia, in termen de o luna, masuri pentru sanctionarea acestora. Nu a urmat insa nici o sanctiune, iar Comisia de Ancheta a fost ulterior desfiintata.
23 Mai 1999, Alegerile Locale. PPCD, rezultate:
1. Rezultatele privind mandatele obtinute pentru functia de primar:
a.Voturi �" 53.148; b. Mandate �" 24; c. = 3,82%
2. Rezultatele privind mandatele obtinute in consiliile judetene si consiliul mun. Chisinau:
a.Voturi �" 93.979; b. Mandate �" 24; c. = 7,69%
3. Rezultatele privind mandatele obtinute in consiliile locale orasenesti si comunale (satesti):
a.Voturi �" 68.604; b. Mandate �" 341; c. = 5,59%
d) 11 Decembrie 1999 �" 2003 Partidul Popular Crestin Democrat
11 Decembrie 1999. La Palatul National isi tine lucrarile Congresul VI al Frontului Popular Crestin Democrat. Ca urmare a aderarii formatiunii la Internationala Democrat Crestina, delegatii Congresului adopta un sir de rezolutii, precum si Hotarirea Congresului privind modificarea si completarea Statutului FPCD: Art.1 „Denumirea formatiunii este Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD)”. Art.2 „PPCD este o formatiune politica de esenta democrat-crestina. La baza politicilor sale se afla viziunea crestina asupra omului si responsabilitatea acestuia in fata lui Dumnezeu”. Art. 5 „PPCD este singurul succesor politic si de drept al Miscarii Democratice din Moldova (1988-1989), al Frontului Popular din Moldova (1989-1992) si al Frontului Popular Crestin Democrat (1992-1999). Aceste titulaturi fac parte din patrimoniul istoric al formatiunii si nu pot fi insusite de alte formatiuni politice sau organizatii neguvernamentale” Art.6 „Sigla Partidului reprezinta efigia domnitorului Stefan cel mare si Sfint inaltind in semn de binecuvintare Sfinta Cruce, incadrata intr-o cununa de 12 stele aurii, care subliniaza apartenenta PPCD la Internationala Democrat Crestina si Populara”. Totodata, cu majoritatea de voturi este adoptat PROGRAMUL PPCD, structurat in 6 capitole: Crestinism si Democratie; Dezvoltarea libera a Personalitatii; Spre o Economie de Piata, Sociala si Durabila; Pentru un Stat Liber si Functional; Libertate si Pace in Lume; Dreptul la Viata si la un Mediu Curat �" si tradus in 4 limbi (ucraineana, rusa, gagauza si bulgara). În functia de Presedinte a PPCD este ales Iurie ROSCA.
29 Octombrie 2000. În incinta Teatrului National „Mihai Eminescu” are loc Conferinta Nationala a Profesorilor Crestin-Democrati, cu genericul „Educatia �" prioritate nationala”. Deelegatii conferintei au decis crearea Organizatiei Profesorilor Crestin-Democrati (OPCD) ca structura autonoma in cadrul PPCD. În functia de presedinte a OPCD a fost ales Mircea CIOBANU, director editorial la editura „Stiinta”. Ulterior, la 14 septembrie 2004 a fost convocata a II Conferinta Nationala a OPCD, desfasurata sub genericul „Învatamint national, valori europene”. În functia de presedinte a fost aleasa Eugenia STÎRCEA, specialist principal al Directiei Generale Educatie, Stiinta, Tineret si Sport al mun. Chisinau.
12 Noiembrie 2000. La Teatrului National „Mihai Eminescu” s-a desfasurat Conferinta Nationala a Medicilor si Farmacistilor Crestin-Democrati, avind drept generic „Sanatatea publica �" prioritate nationala”. Delegatii conferintei au decis constituirea Organizatiei Medicilor si Farmacistilor Crestin-Democrati (OMFCD, in cadrul PPCD), in fruntea careia a fost ales Sergiu MUCUTĂ, conferentiar universitar. Ulterior, la 28 martie 2004 sub genericul „Sanatatea natiunii �" Natiune cu viitor” s-a desfasurat cea de a II-a Conferinta Nationala a OMFCD, unde a fost ales in calitate de presedinte dl Viorel PRISĂCARU, doctor habilitat in medicina, profesor universitar, prorector al Universitatii de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu”.
26 Noiembrie 2000. La Teatrului National „Mihai Eminescu” s-a desfasurat Conferinta Nationala a Femeilor Crestin-Democrate, avind drept generic „Credinta, Speranta, Iubire”. Cele 550 de delegate ale conferintei au decis constituirea Societatii Doamnelor Crestin-Democrate (SDCD), ca organizatie autonoma in cadrul PPCD, in fruntea careia a fost aleasa dna Maria SARABAS, artista emerita. Ulterior, la 29 februarie 2004 sub genericul „Femeile pentru Democratie” s-a desfasurat cea de a II-a Conferinta Nationala a SDCD. Cele 1500 de delegate au ales in calitate de presedinte dna Adriana CHIRIAC, director comunicare si relatii externe, grupul UNION FENOSA, consilier municipal PPCD, Chisinau.
25 Februarie 2001 Alegeri Parlamentare, rezultate:
Partidul Popular Crestin Democrat:
a. Voturi �" 130.810; b. = 8,24%; c. Mandate �" 11
Presedinte: Iurie Rosca, jurnalist, nr. 1
20 Mai 2001. Chisinau. Palatul National. Sub genericul „PPCD �" Calea spre guvernare, calea spre Europa” s-a desfasurat Congresul VII al PPCD. Delegatii congresului au adoptat Strategia generala a PPCD pe termen mediu (fortificarea si modernizarea structurilor partidului), modificari la statutul partidului, precum si un sir de rezolutii: „Cu privire la detinutii politici de la Tiraspol”, „Cu privire la pericolele de suprimare a libertatii presei in Republica Moldova”. În calitate de presedinte al PPCD a fost reales Iurie ROSCA.
9 Ianuarie �" 29 Aprilie 2002. Chisinau. Piata Marii Adunari Nationale �" Oraselul Libertatii. Organizarea de catre grupul parlamentar PPCD a unor intilniri cu alegatorii, succedate de manifestatii de protest anticomuniste non-stop. Motivul declansarii protestelor a fost Ordinul ministrului Învatamintului Ilie Vancea de a introduce limba rusa ca obiect de studiu obligatoriu in scolile nationale din clasa II-a (ordinul intra in vigoare la 9 ianuarie, cind elevii se reintorceau din vacanta de iarna). Totodata, apogeul revoltei nationale a fost dezlantuit de incercarea guvernarii comuniste din 13 februarie 2002 sa inlocuiasca Istoria Romanilor cu o istorie falsificata de comunisti (Istoria Moldovei), precum si de initiativa legislativa a deputatilor comunisti de a conferi limbii ruse �" statut de limba oficiala �" in Republica Moldova. Sloganul politic principal al protestatarilor: „Jos comunistii!”, „Noua Generatie �" Salvatoarea Natiei!".
21 Decembrie 2002. Chisinau. Palatul de Cultura a Sindicatelor. „Adunarea pentru initierea referendumului republican consultativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)” �" reuniune republicana organizata de PPCD. Partcipantii la aceasta intrunire istorica au adoptat o hotarire cu privire la oportunitatea efectuarii ui referendum republican consultativ privind aderarea Republicii Moldova la UE si NATO, creind un Grup de Initiativa pentru organizarea referendumului constituit din 1290 de persoane rezidente in toate judetele tarii.
19 Ianuarie �" 23 Februarie 2003. Chisinau. Piata Marii Adunari Nationale. Ca urmare a refuzului fara nici un temei legal in sedinta Comisiei Electorale Centrale din 11 ianuarie 2003, privind inregistrarea Grupului de Initiativa pentru organizarea referendumului republican consultativ pentru aderarea Republicii Moldova la NATO si UE �" Iurie ROSCA, presedintele PPCD �" a adresat un Apel de Solidaritate catre toate fortele politice democratice dornice sa-si conjuce efortul pentru decomunizarea tarii si reorientarea ei pe coordonatele europene. Întru realizarea acestui deziderat grupul parlamentar PPCD organizeaza ample mitinguri si demonstratii de protest fata de actiunile dictatoriale ale guvernarii comuniste. Lozincile protestatarilor: „Vrem in Europa!”, „Vrem in NATO!”.
25 Mai 2003, Alegerile Locale.
Rezultatele privind mandatele obtinute pentru functia de primar:
Partidul Popular Crestin Democrat: a. Mandate �" 20; b. = 2,23%
Voturile acumulate si mandatele obtinute de PPCD la alegerile consiliilor municipale si raionale: a. Voturi �" 109.822; b. Mandate �" 82; c. = 7,28%
Rezultatele PPCD privind mandatele obtinute in consiliile locale orasenesti si comunale (satesti): a. Voturi �" 66.958; b. Mandate �" 570; c. = 5,26%
29 Septembrie �" 24 Noiembrie 2003. Chisinau. Ambasada Federatiei Ruse in Republica Moldova. Actiunea de pichetare zilnica a Ambasadei Federatiei Ruse in Republica Moldova, organizata de grupul parlamentar PPCD. Participantii la pichetare cereau indeplinirea angajamentelor luate de Federatia Rusa la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) si la Consiliul Ministerial de la Porto (2002), privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul republicii. Prinipala revendicare a protestatarilor era axata asupra retragerii neconditionate a armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova pina la 31 decembrie 2003, deoarece taraganarea premeditata de catre Rusia a retragerii trupelor sale si a armamentului dislocat pe teritoriul Republicii Moldova este factorul determinant care se rasfringe negativ asupra reglementarii pasnice a conflictului transnistrean. Lozincele perioadei: „Afara armata rusa!”, „Jos ocupantii!”.
24 Noiembrie 2003. La initiativa grupului parlamentar PPCD - care a luat act de Memorandumul Federatiei Ruse din 15 noiembrie 2003 (Memorandumul Kozak), document acceptat de conducerea comunista a statului care constituia un atentat direct la independenta tarii si regimul ei constitutional - a fost constituit Comitetul pentru Apararea Independentei si a Constitutiei Republicii Moldova. Comitetul constituit din reprezentantii partidelor politice de orientare democratica si societatii civile, actionind responsabil si solidar in fata pericolului real de lichidare a independentei statului, a propus solutii viabile si echitabile de rezolvare a diferendului transnistrean in conformitate cu prevederile Constitutiei in vigoare si normele de drept international.
25-26 Noiembrie 2003. Chisinau. Presedintia Republicii Moldova. La apelul Comitetului pentru Apararea Independentei si a Constitutiei Republicii Moldova mii de tineri si studenti au iesit in centrul capitalei pentru a apara independenta Republicii Moldova. Preconizata vizita la Chisinau (25.11.2003) a presedintelui Federatiei Ruse V. Putin, pentru semnarea Memorandumului Kozak, a fost stopata, din motivul protestelor masive a societatii civile in fata Presedintiei Republicii Moldova. Planul diabolic de federalizare a Republicii Moldova (Federatie descentralizata din 3 subiecte federative: Transnistria, Moldova si Gagauzia) nu a fost semnat de guvernarea comunista, opozitia democrata a obtinut o victorie importanta in lupta pentru apararea intereselor nationale.
